Ce se întoarce de la depunere și cum previi

Un CGXML respins nu costă doar timpul depunerii. Costă drumul înapoi, corectura făcută peste o lucrare la care nu te-ai mai uitat de două săptămâni și, de cele mai multe ori, încă o depunere. Aproape toate motivele pentru care se întoarce un fișier se pot găsi înainte, la tine în aplicație.

De ce se întoarce un CGXML

Un CGXML ține la un loc două lucruri care în restul zilei de lucru stau separat: partea descriptivă, adică numere cadastrale, suprafețe, parcele, construcții, proprietari și acte, și partea grafică, adică geometria imobilelor în coordonate Stereo70. La verificarea automată se uită la amândouă și, mai ales, la felul în care se potrivesc între ele.

De aici vine și tiparul greșelilor. Nu sunt lucruri complicate, sunt lucruri mărunte repetate de multe ori:

• imobile fără proprietar sau cu act care nu are toate câmpurile completate;
• cote-părți care nu adună întregul;
• suprafața din acte care nu seamănă cu cea măsurată din desen;
• construcții pomenite în text, dar care nu există ca geometrie;
• terenuri care se calcă unul pe altul sau goluri rămase între vecini;
• imobile care ies din limita sectorului.

Fiecare dintre ele, luată separat, se rezolvă în câteva secunde. Problema e că le afli pe toate deodată, la final, când nu mai știi de ce ai făcut acum o lună ce ai făcut.

Validarea imobilului, verificarea care se face oricum

În 4cad fiecare imobil e Valid sau Invalid, iar starea se vede în lista sectorului, fără să deschizi imobilul. Când intri în el, panoul Probleme de rezolvat îți spune exact ce lipsește, grupat pe secțiuni: identificare, adresă, parcele, construcții, înscrieri.

Regulile din spatele acestei liste sunt scrise chiar după ce cere formatul de depunere. Câteva exemple concrete:

• orice act trebuie să aibă proprietar, cu o singură excepție firească: notarea, care prin natura ei nu are;
• fiecare construcție pomenită într-o înscriere trebuie să existe și ca înregistrare, altfel referința rămâne în gol;
• proprietarul trebuie să aibă nume complet, altfel numele iese gol în fișier;
• CNP-ul se verifică la introducere, nu la export.

Ultima merită subliniată. Un CNP greșit prins în ziua în care a fost tastat te costă zece secunde. Același CNP găsit la depunere înseamnă căutat prin acte de acum două luni ca să afli care era cel corect.

Exportul care nu pornește

Dacă în sector au rămas imobile cu erori, generarea CGXML nu pornește. Nu e o pedeapsă, e cea mai ieftină formă de verificare: primești lista imobilelor de corectat, cu link la fiecare, și le rezolvi pe rând.

E important de înțeles ce înseamnă asta în practică. Nu poți depune, din greșeală, o documentație despre care aplicația știa deja că are probleme. Iar când exportul pornește, știi că partea descriptivă a trecut prin toate regulile.

Partea grafică: verific-o separat

Validarea imobilului se uită la date. Geometria are verificările ei, în editorul de hartă, la Topografie. Rulează-le pe sectorul terminat, înainte de export:

• Suprapuneri între imobile, colorate cu roșu;
• Goluri între vecini, colorate cu violet;
• Depășiri ale limitei de sector, adică imobile care ies din ea;
• Porțiuni neacoperite rămase înăuntrul limitei;
• Potrivirea între sectoare vecine, pe tot UAT-ul.

Ultimele trei se uită cel mai des, pentru că fiecare sector, privit singur, arată impecabil. Detaliile despre goluri și suprapuneri sunt în ghidul dedicat, iar despre limite în cel despre limite de sector.

Suprafețele, semnalul care se vede din listă

Suprafața măsurată vine din desen. Dacă apare zero, imobilul sau construcția nu are încă geometrie. Dacă apare roșie, măsurata diferă de suprafața din acte.

A doua situație nu e automat o greșeală. O diferență între actul vechi și măsurătoarea de azi e ceva normal și se justifică. Ideea e să știi despre ea înainte, nu să afli la depunere că cineva se uită la ea pentru prima dată.

Ordinea care economisește timp

În practică, ordinea asta scutește cele mai multe drumuri înapoi:

• termini de desenat un sector și rulezi verificările de geometrie cât mai știi ce ai făcut;
• rulezi verificările din nou după orice import de geometrie venită din afară;
• treci prin imobilele rămase Invalid și le rezolvi din panoul de probleme;
• abia apoi ceri exportul.

Nimic din toate astea nu e muncă în plus. Sunt exact verificările pe care le face oricum sistemul la depunere, făcute cu o săptămână mai devreme, când corectura mai e ieftină.

Cum se leagă totul de fișierul predat (ce conține și cum îl scoți pe sector) e descris în pagina despre generare CGXML pentru ANCPI.